Lewis & Short

părātor, ōris, m. [1. paro], a preparer, contriver (eccl. Lat.), Aug. c. Cresc. 1, 8.

• ...
• părastas
• părastăta
• părastătĭcus
• părastătĭca
• părastătĭcae
• părastĭchis
• părăsynanchē
• părăsynaxis
• părātārĭus
• părātē
• părātĭo
• părātor
• păratrăgoedo
• părātūra
• părātus
• părātus
• părăvĕrēdus
• părazōnĭum
• Parca
• parcē
• parcĭlŏquĭum
• ...