Lewis & Short

ĭn -aequālis, e, adj.

  1. I. Uneven (in post-Aug. prose): loca, Tac. Agr. 36: mensae, i. e. not nicely finished, rough, Mart. 1, 56, 11; cf.: inaequalia et confragosa (sc loca), Quint. 8, 5, 29: inaequales beryllo Virro tenet phialas, Juv. 5, 38.
  2. II. Unequal, unlike (poet. and in post-Aug. prose): portus, of different sizes, Ov. M. 5, 408; cf.: triangula inaequalibus lateribus (opp. aequa), Quint. 1, 10, 41: siccat inaequales calices conviva, Hor. S. 2, 6, 68: auctumni, changeable, variable in temperature, Ov. M. 1, 117: vixit inaequalis, clavum ut mutaret in horas, inconstant, inconsistent, Hor. S. 2, 7 10: stulti et inaequales, Sen. Vit. Beat. 12: tonsor, that cuts unevenly, Hor. Ep. 1, 1, 94: procellae, that roughen the sea, id. C. 2, 9, 3.
    Comp.: nihil est ipsa aequalitate inaequalius, Plin. Ep. 9, 5, 3.
    Sup.: inaequalissimarum rerum sortes, Suet. Aug. 75.
    Adv.: ĭnaequālĭter, unevenly, disproportionately: ova maturescunt, Varr. R. R. 3, 9, 8 Bonon. (al. inaequabiliter): censuram gerere, Suet. Claud. 15; id. Galb. 9: findi, Col. Arbor. 7, 5: dispergere bracchia, Cels. 2, 6: deprimere alios, alios extollere, Liv. 37, 53, 6.